Florin Dănescu, ARB: „În fața problemelor actuale din societate oamenii nu trebuie să fie pesimiști, ci precauți”

Read Time:8 Minute, 57 Second

Florin Dănescu – Președinte executiv Asociația Română a Băncilor, în dialog cu Septimiu Stoica – conciliator CSALB și Președinte al Bursei Române de Mărfuri și Irina Chițu – analist financiar.

  • „Abordarea legislativă a presat băncile, ca un pat al lui Procust, spunând cum să se rezolve problemele pentru întreaga societate. Această abordare este nefuncțională!” (Florin Dănescu)
  • „Consumatorii și băncile trebuie să-și însușească tehnica compromisului” (Septimiu Stoica)
  • „Întreaga societate, cu instrumentele sale de decizie, de protecție, de economie de piață, trebuie să conlucreze la mecanismul siguranței” (Florin Dănescu)
  • „Băncile trebuie să aibă încredere în conciliere, să fie deschise, să investească mai mult și să reducă timpii de așteptare” (Florin Dănescu)
  • „Euaș milita, aș încerca orice, ca încrederea să devină o componentă a societății românești” (Septimiu Stoica)

PODCAST CSALB Ep.10 | „În fața problemelor actuale oamenii trebuie să fie precauți, nu pesimiști”

Reporter: Sunteți în acest proiect de șase ani, de când s-a înființat CSALB, cum vedeți utilitatea acestui Centru pentru sistemul bancar?

Florin Dănescu: Încrederea care trebuia rezolvată între clienți și bănci, la vremea respectivă, a reclamat o astfel de abordare și mă bucur că a fost o abordare europeană încă de la început. Treptat, CSALB și-a crescut foarte mult cifrele de performanță, încrederea a crescut foarte mult, băncile s-au apropiat foarte tare de acest mecanism, sunt mult mai deschise, clienții noștri au înțeles că aceasta este o întreprindere serioasă, independentă și echilibrată.

Reporter: Domnule Stoica, sunteți unul dintre cei trei conciliatori CSALB care au depășit recent cifra de 200 de negocieri intermediate între consumatori și bănci. Din punctul de vedere al consumatorilor cum a fost privită concilierea la începutul CSALB?

Septimiu Stoica: În construirea și funcționarea CSALB se intersectează mai multe paliere. Unul dintre ele este cel “forat” mai demult, de origine anglo-saxonă, în care neînțelegerile dintre părți nu mai sunt rezolvate în justiția tradițională. În instanța clasică avem timp lung de rezolvare, costuri, o incertitudine asupra rezultatului, există un singur învingător și un învins. Vorbim de un anumit hazard asumat, și mai ales de o traumă. Și atunci, s-a fructificat o idee mai veche: să faci părțile să se înțeleagă. Pe românește spus: să se împace! Este vorba despre un alt model cultural care prinde mai greu în partea aceasta a Europei în care oamenii, entitățile, vor totul sau nimic. Vor să triumfe și chiar să-și umilească adversarul. Al doilea palier a venit pe baza abordărilor Uniunii Europene care și-a propus, între altele, să apere, să ajute cetățenii obișnuiți, consumatorii de servicii financiare.

Reporter: Deci ați văzut din fașă acest proiect. Dacă ar fi să faceți o comparație între anul 2021 și alți ani de funcționare ai Centrului, ce a fost în plus?

Septimiu Stoica: Băncile au parcurs un drum exponențial în această scurtă perioadă de timp. Dacă la consumatori e mai greu să vezi progresul, pentru că nu sunt aceeași oameni angrenați în disputele care trebuierezolvate, băncile sunt actori permanenți ai acestui proces și au parcurs etape frumoase de dezvoltare. La început a fost un episod de negare, ca în mecanismele de apărare psihologice în care dacă nu îți convine ceva, îl negi. Am avut o rezistență tacită, nu mărturisită. Acum nu doar că sunt câștigate de ideea concilierii ca atare, dar au depășit și crisparea aceea legalistă. Cea în care băncile spuneau că tot ceea ce fac este legal și corect. Acum și-au dat seama că nu aceasta este miza, ci o bună relație cu clienții lor, prin optimizarea contractelor pe parcursul activității de creditare.

Reporter: Domnul Dănescu, cum a fost anul 2021, ce provocări au fost pentru sistemul bancar?

Florin Dănescu: Industria bancară a fost, probabil, singura industrie care a oferit și nu a cerut nimic, comparativ cu alte industrii. Noi, băncile, venim după o perioadă în societatea românească în care abordarea legislativă a fost extrem de densă și nu de puține ori adversă unei economii de piață și asta a făcut ca băncile să se închisteze, să aibă o abordare instinctivă de protecție. Când ai o presiune financiară și nu te poți descurca, te aștepți ca și contractul din trecut să se modifice în acord cu realitatea ta. De aceea, pur și simplu, trebuie o abordare individuală, situație cu situație. Pe de altă parte, abordarea legislativă a fost cea care a presat băncile spunând, ca un pat al lui Procust, cum să se rezolve problemele pentru întreaga societate. Abordarea este nefuncțională pentru orice economie de piață.

Reporter: Care ar fi sfaturile dumneavoastră pentru consumatori, cum să abordeze îndatorarea pe termen lung?

Florin Dănescu: Este nevoie decunoaștere și de educație financiară. Și o spun cu respect, pentru că fiecare are profesia lui. Există teoria asimetriei informaționale și percepția societății că cei care dețin mai multă informație au o putere injustă față de ceilalți. Dar informația stă la dispoziția noastră, fiecare trebuie să o procurăm și să o înțelegem. În 50 de ani de comunism toate lucrurile ți se serveau, nu trebuia să pui sub semnul întrebării nimic din ce se întâmplă în jurul tău, nici nu aveai voie. Astăzi trebuie să te informezi, să te autoeduci. Există abordarea long life learning, în care toată viața trebuie să învățăm, să ne mutăm comportamentele. Revenind la contractele din domeniul financiar-bancar, trebuie să înțelegem acest lucru: că achiziția unei case este un contract pe viață. Și socoteala trebuie făcută cu mare atenție. În situația de astăzi cu inflația: o inflație neașteptată, un război lângă noi, cine s-ar fi putut aștepta la așa ceva? Aceste evenimente te fac să împarți la doi când iei o decizie. Te gândești că veniturile tale de astăzi s-ar putea să nu mai crească, s-ar putea chiar să scadă, s-ar putea ca prețurile să crească foarte mult, și când vrei să achiziționezi un produs sau un serviciu pe termen lung, să iei în calcul aceste lucruri. Să fii nu neapărat pesimist, ci precaut. Dacă ai economisi, trebuie să aștepți până la 70 de ani ca să-ți cumperi o casă. A-ți cumpăra acea casă la 30 de ani, are un cost. Este achiziționarea unui bun poziționat în viitor, mai devreme, dar asta înseamnă și renunțarea la alte consumuri viitoare. Adică veniturile tale vor fi mai mici în viitor pentru că va trebui să plătești ratele.

Reporter: Domnule Stoica, ce ați observat în negocierile pe care le-ați avut cu consumatorii și băncile, care este cauza reală a problemelor?

Septimiu Stoica: Relațiile acestea contractuale, în general cele de creditare, trebuie înțelese mai profund, trebuie depășite prejudecățile. Încerc să le explic consumatorilor și paradigma economică în care funcționează banca. Faptul că acesta este modus vivendi pentru ea: să dea bani cu împrumut și să și-i recupereze. Cât despre consumatori, trebuie să existe înțelegerea faptului că tu din viitor te ajuți pe tine din prezent! Mai trebuie învinsă și o prejudecată culturală rămasă la noi, cu privire la rolul nefast al compromisului. Aud nu știu câți oameni că ei sunt oameni dintr-o bucată, ei nu fac compromisuri.  Dimpotrivă, viața este făcută numai din compromisuri, trebuie să ne însușim această tehnică! Când mergi pe stradă și în aglomerație înaintezi mai greu din cauza unui om din fața ta sau chiar îl atingi, faptul că din asta nu izbucnește un război între noi, este un compromis pe care îl facem!

Reporter: În acest sens, ce sfaturi ați avea pentru consumatori, ce atitudini trebuie evitate ca să aibă mai mult succes în negociere?

Septimiu Stoica: Să nu se încarce de prejudecăți, în primul rând. A faptului că ei sunt în poziția de victime ale unei economii sălbatice. Nu mai trăim în paradigma asta de acum 200 de ani cu societatea capitalistă devoratoare și așa mai departe. Este o societate cu regulile sale și este cea mai bună dintre societățile posibile, așa cum spunea Winston Churchill, pentru că nu există alta mai bună. În negociere nu trebuie să urmărești o politică de totul sau nimic! Negocierea înseamnă cedări de ambele părți. Eu încerc să insuflu părților aflate în negociere că nu mai avem echipa A care joacă împotriva echipei B. Ci avem o singură echipă care lucrează cu un obiectiv comun, acela de a găsi o soluție.

Reporter: Consumatorii așteaptă siguranță, mai ales în perioada aceasta de război și de panică. Avem nevoie de o ancoră de care să ne ținem bine.

Florin Dănescu: Întreaga societate, cu instrumentele sale de decizie, de protecție, de economie de piață, trebuie să conlucreze la mecanismul siguranței. Uităm în dialogul nostru că băncile oferă siguranță nu doar clienților debitori care iau credite, ci și celor care au depozite și economisesc o viață întreagă. Peste 10 milioane de clienți au depozite. O bancă funcționează cu 90% resurse atrase de la deponenți. Iată, 10 milioane de deponenți cărora în România le oferim siguranță. Nu au fost semne de întrebare, nu au fost emoții și nici nu vor fi! Pe partea cealaltă sunt 1 milion și 200 de mii de debitori care cer și ei siguranță în viitor, într-un contract pe 20 de ani. Într-o lume total impredictibilă. În acești 6 ani băncile au fost tot mai deschise, observând că se poate. Din 10 negocieri în cadrul CSALB, 9 se încheie cu acceptarea de către părți a soluției propusă de conciliator. Ceea ce este excepțional, 90%. Apoi, faptul că s-a coborât în termenul de conciliere la 33 de zile, cu 40% mai jos decât anul trecut, arată nu doar buna funcționare a CSALB, a specialiștilor, ci și faptul că s-a reușit depășirea acestui decalaj de încredere. Fiți siguri că industria bancară este printre primii actori care susțin societatea românească și cu această perspectivă: a generozității. Dar ea nu se poate vinde, nu se poate publica!

Reporter: Dacă ar fi să trimiteți un mesaj către colegii din sistemul bancar, care ar fi acesta?

Florin Dănescu: Îmi pun și eu încrederea la bătaie spunând că și ei trebuie să aibă mai multă încredere și să fie mai deschiși pentru funcționarea acestui mecanism pus la dispoziție de CSALB.Merită investit mai mult și reduși timpii de așteptare.

Septimiu Stoica: Euaș milita, aș încerca orice, ca încrederea să devină o componentă a societății românești. Mi-aș dori ca, consumatorii, să creadă în instituția aceasta, inclusiv asociațiile lor să renunțe la suspiciunile pe care par, din diferite motive a le avea. Să ne stimulăm emoțiile bune, constructive și să ne dăm seama că lumea este așa cum ne-o construim. CSALB încearcă să introducă o paradigmă nouă în societatea românească prin care să depășim războiul tuturor împotriva tuturor. A avea neînțelegeri este absolut uman. Problema este să nu le transformăm în războaie. Iar concilierea, mijloacele acestea de a negocia, de a discuta, reprezintă un efort în care trebuie să ne angrenăm conștient.

Source

Comunicate de presa

Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *